Atacurile tot mai frecvente dintre SUA și Iran pun în pericol acordul de pace temporar.

Atacurile tot mai frecvente dintre SUA și Iran pun în pericol acordul de pace temporar.

Un nou val de atacuri în creștere între Iran și SUA a continuat, slăbind și mai mult fragilul acord de pace interimar dintre cele două țări. Acest lucru l-a determinat pe Donald Trump să amenințe cu violență care ar asigura că Iranul „nu va mai exista”.

Duminică, Teheranul a lansat atacuri cu drone și rachete împotriva Bahrainului și Kuweitului, după noi lovituri americane asupra unor situri din sudul Iranului. Iranul a amenințat, de asemenea, cu o „oprire completă” a negocierilor menite să încheie războiul. Trump a spus că s-ar putea apropia un moment în care va abandona discuțiile, iar SUA vor „finaliza treaba pe cale militară”.

Președintele american a postat pe rețelele de socializare: „Dacă se întâmplă asta, Republica Islamică Iran nu va mai exista!”

Kuweitul, care găzduiește o bază militară americană importantă, a declarat că a interceptat două rachete balistice și nu a raportat răniți sau pagube. Între timp, Ministerul de Interne al Bahrainului a spus că atacurile iraniene au avariat o clădire rezidențială lângă aeroportul internațional, dar nimeni nu a fost ucis.

Ultima violență a fost declanșată de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz pentru toată navigația, fără supravegherea directă a Iranului. Această cale navigabilă strategică, care transporta o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze lichefiate înainte de război, a fost mult timp considerată un pasaj internațional.

Comandamentul Central al SUA a declarat într-un comunicat că loviturile sale au fost „ca răspuns direct la agresiunea continuă a Iranului împotriva transportului maritim comercial” și au vizat instalațiile militare iraniene de supraveghere, comunicații, apărare aeriană, depozitare de drone și de plasare a minelor.

Washingtonul promovează o rută maritimă sudică de-a lungul coastei Omanului, în timp ce Teheranul – care urmărește în cele din urmă să perceapă taxe pentru utilizarea strâmtorii – dorește ca navele să folosească o rută nordică prin apele sale și sub controlul său.

Sute de nave, inclusiv tancuri petroliere încărcate, au fost blocate în interiorul Golfului de când strâmtoarea s-a închis la izbucnirea războiului. În ultimele două săptămâni, unele nave au riscat trecerea, ceea ce a făcut ca prețurile petrolului să scadă aproape de nivelurile de dinainte de război, aducând ușurare economiilor din întreaga lume.

Militarii americani au acuzat Iranul că a încălcat încetarea focului sâmbătă, atacând tancul sub pavilion panamez Kiku, care transporta țiței pentru compania energetică de stat a Qatarului. Potrivit site-urilor de urmărire a navelor, Kiku părea să încerce să folosească coridorul sudic de lângă coasta Omanului. Un portcontainer sub pavilion singaporez a fost lovit de o dronă iraniană în timp ce călătorea pe aceeași rută săptămâna trecută.

Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a reiterat pretenția Teheranului la controlul exclusiv al căii navigabile în timpul unei vizite de stat în Irak, duminică. El a spus la Bagdad: „Orice interferență în această chestiune, orice încercare de a stabili aranjamente noi sau separate de cele efectuate în prezent de Republica Islamică Iran, va duce doar la complicații suplimentare, va întârzia redeschiderea Strâmtorii Hormuz și va crește nivelul tensiunii.”

Observatorii spun că Iranul își folosește capacitatea de a amenința navigația în strâmtoare nu doar ca pârghie în negocierile cu SUA, ci și pentru a intimida țările vecine și a-și stabili un rol mai dominant în regiune.

Araghchi a cerut, de asemenea, un cadru de securitate cu țările din Golf care să excludă SUA. El a spus: „Ar trebui să ajungem la un nou cadru care să includă toate țările din regiune și fără prezența sau interferența vreunei țări din afara regiunii.”

Mediatorii din Qatar și Pakistan au reușit să aducă împreună reprezentanți de la Washington și Teheran în Elveția la începutul acestei luni, dar nu au reușit să reducă diferențele mari pe probleme controversate, cum ar fi viitorul Strâmtorii Hormuz, ameliorarea sancțiunilor pentru Teheran și viitorul programului nuclear al Iranului. În baza unui memorandum de înțelegere semnat la începutul acestei luni, cele două țări au la dispoziție 60 de zile pentru a finaliza detaliile înainte de a semna un acord final.

Liderii de la Teheran și Washington sunt sub presiune politică internă pentru a evita o revenire la conflict și par să se angajeze la încetarea focului deocamdată, în ciuda retoricii agresive frecvente.

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și-a asumat responsabilitatea pentru ambele noi atacuri de duminică. A declarat: „Să știe inamicul că încălcarea încetării focului… va duce la o oprire completă a proceselor în desfășurare.”

Tancuri petroliere navigând în largul coastei Kuweitului sâmbătă. Fotografie: Yasser Al-Zayyat/AFP/Getty Images

IRGC, care controlează arsenalul de rachete balistice al Iranului, a câștigat influență în Iran în ultimele luni. Comandamentul său naval a spus că bazele americane din regiune vor „experimenta iadul în zilele următoare”.

Ministerul de Externe al Bahrainului a condamnat atacurile, numindu-le „o escaladare periculoasă care dezvăluie că ceea ce face Teheranul nu este un act trecător, nici un incident izolat, ci mai degrabă o abordare deliberată și un model sistematic de agresiune repetată împotriva suveranității regatului și a securității cetățenilor și rezidenților săi.”

Bahrainul găzduiește Flota a 5-a a Marinei SUA, a cărei bază de acolo a fost supusă unor atacuri repetate în timpul războiului.

Războiul umbrelor: cum utilizarea forțelor proxy de către Iran, Israel și SUA conduce la instabilitate în Orientul Mijlociu
Citește mai mult

Violența a continuat, de asemenea, în Liban, amenințând și mai mult acordul dintre Iran și SUA de a-și încheia propriul conflict.

Un vehicul militar israelian care trecea pe lângă clădiri distruse în sudul Libanului duminică. Fotografie: Ohad Zwigenberg/AP

Oficialii militari israelieni au spus că un soldat a fost ucis duminică, când soldații au întâlnit un „terorist Hezbollah după ce au intrat într-o structură suspectă în zona Deir Seryan din sudul Libanului.”

Agenția de știri de stat libaneză a raportat un nou atac israelian care vizează periferiile localităților Deir Seryan și Taybeh din sudul Libanului.

Aceste noi ciocniri în Liban vin la două zile după ce Israelul și Libanul au semnat un acord menit să încheie ostilitățile. Acordul prevede ca forțele israeliene să înceapă o retragere inițială din sudul țării și înlocuirea lor cu forțele armate libaneze, care vor prelua securitatea locală și vor demonta infrastructura militară a Hezbollah.

Ele vor submina, de asemenea, perspectivele oricărui acord de pace durabil între Iran și SUA, de care Teheranul a insistat că depinde de o încetare a focului în Liban.

Israelul, care nu face parte din acordul SUA cu Iranul, a invadat sudul Libanului în martie, într-o nouă ofensivă împotriva Hezbollah, care este susținut de Iran.

Israelul și Libanul au convenit în mod repetat asupra încetărilor focului mediate de SUA, ultima vineri, dar acestea au avut doar un efect limitat. Israelul insistă că nu se va retrage de pe teritoriul libanez pe care l-a cucerit, iar Hezbollah respinge în mod repetat apelurile de a renunța la arme atâta timp cât trupele israeliene rămân pe loc.

Cu reportaje de la Reuters și Associated Press

**Întrebări frecvente**
Iată o listă de întrebări frecvente despre atacurile tot mai frecvente dintre SUA și Iran care pun în pericol acordul de pace temporar

**Întrebări de nivel începător**

1. **Ce este acordul de pace temporar despre care vorbește toată lumea?**
Este un acord pe termen scurt, probabil informal, prin care atât SUA, cât și Iranul au fost de acord să facă o pauză atacurilor militare directe și să evite escaladarea tensiunilor. Nu a fost un tratat formal, ci mai degrabă o înțelegere mutuală de a reduce conflictul.

2. **De ce se atacă din nou SUA și Iranul?**
Atacurile recente sunt de obicei ca răspuns la incidente specifice – cum ar fi un atac asupra unui aliat al SUA pus pe seama Iranului sau un grup proxy iranian care atacă trupele americane. Fiecare parte o acuză pe cealaltă că a încălcat prima spiritul acordului.

3. **Va începe acum un război pe scară largă?**
Nu neapărat. Ambele părți au evitat un război total direct timp de ani de zile. Cu toate acestea, aceste atacuri cresc riscul unei erori de calcul – o singură greșeală sau o escaladare neintenționată ar putea declanșa un conflict mult mai mare.

4. **Cine câștigă acum?**
Nicio parte nu câștigă clar. SUA demonstrează putere militară, în timp ce Iranul arată că poate perturba regiunea prin intermediul proxy-ilor săi. Acordul de pace a fost o victorie pentru stabilitate, iar ambele părți pierd acum acea stabilitate.

5. **Cum afectează acest lucru prețurile la benzină?**
Da, poate. Orientul Mijlociu este o regiune majoră producătoare de petrol. Când conflictul escaladează, piețele se tem de întreruperi ale aprovizionării, ceea ce duce adesea la creșterea prețurilor globale la petrol și gaze.

**Întrebări de nivel avansat**

6. **A fost recunoscut vreodată oficial acordul de pace temporar?**
Nu. A fost o înțelegere nescrisă de dezescaladare, adesea raportată de agențiile de știri citând oficiali anonimi. Nici SUA, nici Iranul nu l-au semnat sau anunțat formal, ceea ce îl face fragil și ușor de încălcat.

7. **Care sunt liniile roșii specifice pe care fiecare parte le încalcă?**
Pentru SUA, o linie roșie este Iranul care atacă personalul american sau transportul maritim comercial major. Pentru Iran, o linie roșie este SUA care ucid comandanți superiori iranieni sau lovesc direct teritoriul iranian. Atacurile recente vizează adesea proxy-ii iranieni, mai degrabă decât Iranul însuși, dar totuși trec o linie.